Meme şi reziduuri de meme

Vorbeam acum câteva zile cu the dude despre meme si cum se perpetuează ele. Contextul discuţiei respective e irelevant, dar mi-a rămas ideea în cap şi-a făcut şi pui. Mai exact, ideea la care am ajuns din aproape în aproape e că, oricât de ateu ai fi şi oricât de solidă ţi-ar fi decizia de a gândi raţional, tot mai rămâne în tine unu’ mic şi credincios, îngropat mai adânc sau mai superficial (după facultăţi, deh). Mi-am adus aminte şi de o fază haioasă dintr-una din polemicile lui Hitchens cu un apologet – am impresia că era istericul de D’Souza – la sfârşitul căreia oamenii încep să ia întrebări din public. Microfonul circulă prin sală, la un moment dat Hitchens face o glumiţă despre Dumnezeu (nu-mi aduc exact aminte, povestesc din memorie şi s-ar putea să inventez, iar de căutat mi-e lene să caut; dacă ştiţi despre ce vorbesc, nu vă sfiiţi să împărtăşiţi), în fine, Hitchens face o glumiţă despre Dumnezeu şi în momentul ăla se aude o voce groasă, da’ groasă rău, şi pe un ton care mie mi s-a părut vag mustrător. Moment în care Hitchens rămâne cu gura căscată câteva clipe, după care toată sala, cu el cu tot, izbucneşte în râs. În mod evident, era un nene cu laringele gros care poftea să pună o întrebare şi înhăţase microfonul. Mărturisesc că şi primul meu gând a fost „căcat, de data asta chiar L-a enervat”😀.

 

Care va să zică, ce vreau eu să spun e că o memă puternică, odată înghiţită, e cam greu de scos. Cam tot ce poţi face, dacă poţi, e s-o îngropi sau s-o ţii sub control. Şi asta pentru că, orice ar zice sau n-ar zice Constituţia europeană, sinapsele ni s-au format într-o cultură profund creştină şi mare parte din păternaşele în care gândim sunt formate, transformate şi răs-formate de creştinism. Poţi să controlezi, să filtrezi sau chiar să elimini cu desăvârşire manifestările evident creştine din viaţa şi din mintea ta, dar a te descotorosi de alea subtil creştine e un program extrem de vast. Ca să fiu cât mai clar cu putinţă şi să nu stârnesc polemici pe ce nu trebuie, nu sunt de acord ca respectiva Constituţie să menţioneze rădăcinile creştine ale Europei. E un document politic, nu o lucrare academică; nu se pune numai problema adevărului obiectiv, ci şi a consecinţelor acelui document, or în condiţiile în care documentul e politic şi structurile statale şi suprastatale europene se vor laice, creştinismul n-are ce căuta acolo.

 

Dar să nu divaghez foarte mult. Printre memele creştine care mie îmi stăruie în cap se numără:

 

–         faptul că scriu Dumnezeu cu majusculă;

–         faptul că am tendinţa să justific (în glumă, dar eu cred că glumele cu adevărat inocente sunt lucru foarte rar) diverse chestii prin propoziţia „te/mă bate Dumnezeu”. Exemplu:

 

Nevasta: Hai acasă.

Eu: Stai să termin berea.

Nevasta: Da’ ce, mori dacă o laşi neterminată?

Eu: Nu pot să las bunătate de bere pe masă că mă bate Dumnezeu.

 

Sau:

 

Nu mă mai fute la icre cu tâmpeniile tale cu pământul care are 6000 de ani că te bate Dumnezeu.

 

–         pot să mă cac în ea de Biserică (instituţia) şi nu mă jenez s-o spun oricui vrea să audă, dar respect biserica (clădirea). Nu mă văd vandalizând o biserică, fumând în biserică, înjurând în biserică, vorbind cu voce tare în biserică, râzând în hohote în biserică. E drept că la un moment dat am împărţit cu Baudolino o sticluţă de Smirnoff în biserică, dar nu era biserică ci capelă, era de papistaşi şi era la concert (pentru cei care-şi aduc aminte ultimul poll, e vorba de Cavalieri şi muzicile lui). De asemenea, ţin să menţionez că am băut votca aia cu respect, exclusiv în cinstea lui Cavalieri, a lui Vincent Dumestre şi-a soliştilor, şi că n-am făcut nici un fel de panaramă. De îmbătat ne-am îmbătat ulterior, în crâşmă, aşa cum se cuvine. Şi oricum în biserică se bea alcool, am văzut io.

–         faptul că am o satisfacţie ascunsă ori de câte ori lucrez duminica sau îmi bag chiloţii la maşină imediat ce vreo babă binevoitoare mă anunţă că sunt Rusaliile sau Sâmbăta Morţilor şi că azi nu se spală (în funcţie de persoana care îmi spune asta, pot, eventual, să aflu că mă paşte ceva îngrozitor pentru că maşina mea de spălat se învârte de Sâmbăta Morţilor. După cum ştim cu toţii, Dumnezeu e mai mult decât încântat să pună un TIR să te facă terci dacă-ţi speli budigăii când nu trebuie). Oricum, ideea e că am satisfacţia aia; în mod normal, ateu fiind şi om raţional dorindu-mă, ar trebui să-mi fie egal că sunt Rusaliile, e joi după Paşti sau e aniversarea pisicii lui Darwin, dar, în realitate, ăla mic şi rebel din mine urmează cu străşnicie tradiţia care spune să nu speli în ziua aia că nu e bine – doar că pe dos.

 

Vouă ce meme creştine vă mai stăruie prin cap? Pentru eventualii creştini, aceeaşi întrebare cu „atee” în loc de „creştine”.

~ de paganu pe Mai 21, 2009.

31 Răspunsuri to “Meme şi reziduuri de meme”

  1. =))
    Adevar graiesti.
    Ca o paranteza, la faza cu efortul depus duminica mi-a zis o doamna intelectuala ortodoxa practicanta ca din moment ce toate cele 10 porunci sunt egale ca insemnatate, sa dormi duminica pana la pranza in loc sa mergi la biserica sau sa aspiri covorul (deci sa nu cinstesti ziua Domnului) e la fel de grav ca si cum ai ucide sau ai fura. :O
    Si eu scriu Dumnezeu cu litera mare, hehe, dar mi se pare mai corect gramatical… De ex. „Si Dumnezeu a zis ca are ceva pentru tine, wink-wink.” versus „Ala n-are niciun dumnezeu”.

    To asa si eu o am pe aia cu lucratul cand nu e voie.😀 :)) Chiar m-ai pus pe ganduri, o sa ma gandesc ce ramasite mai am.

    • „Si eu scriu Dumnezeu cu litera mare, hehe, dar mi se pare mai corect gramatical”

      ehei, gramatica aia e unul din cele mai parsive vehicule de meme😀. astept cu interes primul miting anti-gramatica pe motiv ca ne inrobeste mintile.

  2. alte meme nu neaparat crestine, dar irationale:
    – sa nu arunci la gunoi feliile de paine (eventual uscate) ramase la masa
    – cand eram mic, am trait la bunici, iar bunica era destul de autoritara, si avea „legea” sa mananc tot din farfurie, indiferent de situatie. Si acum, la zeci de ani de atunci, ma trezesc de multe ori ca m-am saturat, dar mai e ceva in farfurie, si parca „ceva” nu ma lasa pana nu termin tot, cu toate ca apoi e posibil sa ma doara stomacul😀
    – sa nu bagi aspiratorul duminica (ca poate ti-l trazneste dz)😀

  3. Nu vreau sa mi-o luati in nume de rau. Chiar nu vreau. Dar o sa zic o chestie, care s-ar putea sa va supere, s-ar putea sa nu. Sper macar sa-mi apreciati sinceritatea: ateismul mi se pare o pierdere de vreme. Si nu, nu cred in niciun fel de Dumnezeu. Dar ateii hranesc un maniheism inutil si pentru ei, si pentru celalalt termen al binomului, si pentru publicul meciului. In schimb, daca nu mi-ar fi lene si m-as hotari vreodata ce vreau sa fac in viata, as lua in calcul un „razboi” cu niste institutii care pun monopol pe axiologie. Asta chiar merita. Parerea mea.

    • Nu ma supar, dar cred ca faci o confuzie. Ateismul e lipsa credintei in Dumnezeu/zei/supranatural, care n-are cum sa fie o pierdere de vreme nici daca ar vrea. Maniheismul de care vorbesti se prea poate sa fie pierdere de vreme (de fapt nu sunt sigur ca inteleg exact nici ce vrei sa spui prin maniheism), si se poate, de asemenea, sa fie util daca are drept scop intelegerea rationala a unor fenomene, inclusiv a celor religioase. Daca te referi la ceva anume din postarile mele, nu te sfii sa le indici🙂.

  4. Ateismul nu implica NUMAI lipsa de credinta in zeitati, implica in mod egal si ANGAJAREA in polemica pro-contra. Prin prisma asta cred ca e o pierdere de vreme. De aici se deduc si restul neclaritatilor din comment.

    • Ba numai pe aia o implica. Decizia de a te angaja in polemici e separata de cea legata de adoptarea sau neadoptarea unor credinte religioase.

      • Te sfatuiesc sa treci de nivelul definitiilor din dictionarele explicative, si sa te concentrezi pe cele din dictionarele de specialitate, daca vrei sa operezi corect cu termenii. Hai s-o luam de la suprafata, etimologic, pana cand ai timp si dispozitie sa te uiti intr-un dictionar filosofic. „A-teism”. Etimologic, iti inspira dezbatere?

        • Lasand la o parte puternicul iz patronising din comentariul tau (ma sfatuiesti sa trec de nivelul DEX-ului? voyons…), am sa te invit sa te uiti inca o data la afirmatiile tale:

          1. A fi ateu inseamna automat sa fii dispus sa te angajezi in polemici pe tema asta. Prin urmare, e imposibil sa fii ateu fara sa fii dispus sa te lupti pentru cauza ateismului; e imposibil sa nu crezi in Dumnnezeu si, totodata, sa te doara in fund de ce cred altii si sa nu faci nimic pentru a incerca sa darami credinta altora. In treacat fie spus, asta, pentru mine, ar insemna ca nici macar nu mai am de ales – ateu fiind, TREBUIE musai sa militez pentru triumful ateismului pe pamant.
          2. A fi ateu (deci maniheist), inseamna automat ca demonizezi orice credincios (sau macar credinta in general). Or fi existand atei care fac asta; o solutie ar fi sa mergi la ei pe blog si sa le-o spui. Din nou, daca ai in minte chestii scrise de mine cand spui asta, nu te sfii sa le indici.
          3.Ce-ti inspira tie etimologic niste cuvintele poate sa fie interesant, dar e cam greu de sustinut intr-un mod articulat si coerent. Ok, tie cuvantul „ateu” iti inspira, etimologic (whatever), dezbatere. Mie, etimologic, imi inspira lipsa – lipsa unei credinte in divinitate. Nu-mi „inspira” ca ar purta in sine samanta de scandal. Cum spuneam, decizia de a fi ateu si decizia de a fi ateu militant sunt doua chestii diferite. Daca pe tine dictionarele filosofice te invata altfel, sa-ti fie de bine. Poate citezi si niste argumente din ele, ca pana acum n-am prea vazut asa ceva.

      • Uite, am gasit un dictionar bunicel (alea bune si foarte bune sunt pe bani), ca sa nu fiu nevoit sa scanez si sa pun pe photobucket (am mentionat ca sunt lenes? :))

        http://www.philosophypages.com/dy/a9.htm#athe

        Concluzie: ateismul IMPLICA dezbatere.

    • În momentul în care ai trecut la apărarea unei idei, faci apologia credinţei tale (..?). Pe când ateismul e pur şi simplu – LIPSA credinţei.

      http://viitor.blogspot.com/2008/11/campanie-ateist.html?showComment=1243895567618#c3344787912418098842

  5. Nu prea inteleg ce corelatie faci tu intre ateism si maniheism.
    Atata timp cat maniheismul este tot o religie, intr-adevar una care nu pune pret pe divinitate cum face crestinimsul. Dar este tot o religie ce pretinde ca exista dualism sau alte superstitii supranaturale.

  6. Faptul ca ai luat definitia literala (etimologic, corecta) a maniheismului ma face sa cred ca ai cautat-o acum in dictionar. Maniheismul in sens larg se foloseste in domeniul umanist pentru a desemna un binom, de obicei o axa bun-rau. Acum, ca sa-ti explic punctual: ateismul nu e o convingere, e o pozitie. O convingere iti foloseste tie, te ilumineaza, te scoate din mlastina introspectiva a unor anume probleme ca sa mergi mai departe in viata. O pozitie, in schimb, iti foloseste intr-o polemica. O pozitie nu presupune neaparat o convingere, si din cauza asta socotesc ca multi atei nu au convingeri, din moment ce isi cauta confirmare in exterior. Fii mai egoist, o sa-ti foloseasca🙂

    • practic, ce spui tu inseamna ca odata ce iti exprimi public o pozitie, se cheama ca nu ai convingeri, altfel nu ti-ai cauta confirmarea (?) in exterior. n-am sa-mi exprim o pozitie pe tema asta si n-am sa intru in polemici cu tine, am convingerea ca-ti vei da seama singur ce e in neregula cu afirmatia de mai sus😛.

  7. „practic, ce spui tu inseamna ca odata ce iti exprimi public o pozitie, se cheama ca nu ai convingeri, altfel nu ti-ai cauta confirmarea (?) in exterior.”

    Nu, asta e o generalizare care iti apartine.

    • „O pozitie nu presupune neaparat o convingere, si din cauza asta socotesc ca multi atei nu au convingeri, din moment ce isi cauta confirmare in exterior”

      Mi-e teama ca generalizarea nu-mi apartine🙂.

  8. (Fuck, nested comments merg doar doua niveluri?)

    Te sfatuiesc sa faci o documentare pe termenii: ateism, agnosticism, teism, deism. Toti sunt termeni care au aparut initial in filosofie, dupa care li s-a dat si o definitie MULT ciuntita in dictionarele explicative. Poti sa incepi aici:

    http://www.philosophypages.com/dy/a9.htm#athe

    Poti continua cu un dictionar on-line de calitate. Asa ceva costa, din pacate. Da o tura si prin anticariate.

    Altceva: etimologia nu „inspira” subiectiv.

    Agresivitatea pe care o observ din pozitia ta defensiva, care nu-si avea rostul, ma face sa abandonez discutia. O sa-mi dai singur dreptate daca urmezi sfaturile de mai sus, legate de documentare. Un demers de genul celui pe care il incerci pe blogul tau implica si o anumita rigoare, rigoare care lipseste, fie din ignoranta, fie din alte motive. Nu am fetisul castigarii unei polemici, gasesc placere in alte lucruri, ca sa fie clar.

  9. (Ai un mare bug la nested comments)

    Te sfatuiesc sa faci o documentare pe termenii: ateism, agnosticism, teism, deism. Toti sunt termeni care au aparut initial in filosofie, dupa care li s-a dat si o definitie MULT ciuntita in dictionarele explicative. Poti sa incepi aici:

    http://www.philosophypages.com/dy/a9.htm#athe

    Poti continua cu un dictionar on-line de calitate. Asa ceva costa, din pacate. Da o tura si prin anticariate.

    Altceva: etimologia nu „inspira” subiectiv.

    Agresivitatea pe care o observ din pozitia ta defensiva, care nu-si avea rostul, ma face sa abandonez discutia. O sa-mi dai singur dreptate daca urmezi sfaturile de mai sus, legate de documentare. Un demers de genul celui pe care il incerci pe blogul tau implica si o anumita rigoare, rigoare care lipseste, fie din ignoranta, fie din alte motive. Nu am fetisul castigarii unei polemici, gasesc placere in alte lucruri, ca sa fie clar.

  10. Nu merge ceva la comment-uri. E din cauza ca am pus un link?

  11. Te sfatuiesc sa faci o documentare pe termenii: ateism, agnosticism, teism, deism. Toti sunt termeni care au aparut initial in filosofie, dupa care li s-a dat si o definitie MULT ciuntita in dictionarele explicative. Poti sa incepi aici:

    www(punct)philosophypages(punct)com/dy/a9(punct)htm#athe

    Poti continua cu un dictionar on-line de calitate. Asa ceva costa, din pacate. Da o tura si prin anticariate.

    Altceva: etimologia nu „inspira” subiectiv.

    Agresivitatea pe care o observ din pozitia ta defensiva, care nu-si avea rostul, ma face sa abandonez discutia. O sa-mi dai singur dreptate daca urmezi sfaturile de mai sus, legate de documentare. Un demers de genul celui pe care il incerci pe blogul tau implica si o anumita rigoare, rigoare care lipseste, fie din ignoranta, fie din alte motive. Nu am fetisul castigarii unei polemici, gasesc placere in alte lucruri, ca sa fie clar.

    • Multumesc pentru link; cat despre etimologie, n-ar trebui sa inspire subiectiv, dar cand imi spui ca „a” (fara) + „theos” (zeu) iti inspira, etimologic vorbind, „dezbatere”, subiectivitatea e singurul lucru care-mi vine in minte.

      Apoi: dictionarele explicative dau sensurile unui cuvant in limba contemporana. Si nu sunt create (cel putin nu cele de calitate) prin ciuntirea sensurilor din dictionarele de specialitate.

      „Un demers de genul celui pe care il incerci pe blogul tau implica si o anumita rigoare, rigoare care lipseste, fie din ignoranta, fie din alte motive.”

      Care-i, dupa tine, demersul pe care il incerc eu pe blogul meu? Inainte sa raspunzi, pentru o buna si riguroasa documentare, iti recomand pagina

      https://paganu.wordpress.com/about/

      Daca ai hotarat sa te retragi din discutie, e treaba ta. Dupa mine, agresivitatea mea defensiva (pe care nu o neg) se inscrie cu brio in limitele unei discutii civilizate. Si, in caz ca nu te-ai lamurit deja, da, imi cam ies din pepeni cand cineva apare cu chestii subiective si neargumentate de genul aleia cu hai sa vedem ce ne inspira a+theos si dupa aia imi pomeneste de rigoare.

  12. … într-o lume care este acaparată de întuneric (Ioan 12:31, 14:30) este dificil să mergi fără Lumină (Ioan 8:12).
    Biserica (instituţia pământească) are învăţături greşite (spălatul duminica, mersul la biserică, închinatul la icoane…), probabil acele meme persistă tocmai pentru a primi un răspuns corect; care mai departe cer o alegere: căutarea Adevărului, sau ignorarea Lui.😉

    • Sunt absolut de acord cu Ioan, doar ca pot sa bag mana-n foc ca lumina la care se refera nu e aceeasi cu cea care imi face mie trebuinta. Iar biserica are unele invataturi bune, unele inutile si unele gresite de-a dreptul; cat despre meme, unele persista doar de dragul de a se perpetua.

      • Fii convins că lumina este cea care trebuie, doar că n-o cunoşti, şi din necunoştinţă spui că n-ai trebuinţă de ea.
        De mici învăţăm prin imitaţie, şi bune şi rele, iar cu cât ne maturizăm, discernem lucrurile şi percepem lumea aşa cum este (asta în varianta optimistă). Pentru că sămânţa pusă în noi este de la Dumnezeu, este aceea scânteie care tinde să crească, depinde de noi cum o hrănim, sau stingem.

        • “Fii convins că lumina este cea care trebuie, doar că n-o cunoşti, şi din necunoştinţă spui că n-ai trebuinţă de ea.”

          N-am să mă obosesc să comentez, am să te citez numai, cred că e suficient. Vorba unora, cine are pricepător de priceput să priceapă🙂.

    • ..ok, mă las bătut. Dar de dragul discuţiei putem şti şi noi (cititorii) de ce ai nevoie…?

      • De ce te lasi batut? Mai exact, de la ce? Ca n-am inceput nicio polemica – ar fi imposibil sa polemizez cu tine in conditiile in care imi spui ca „nu vad lumina” din ignoranta. Ori ai tu dreptate, si atunci ar fi ca si cum ai polemiza cu un orb despre cum arata culoarea rosie, ori am eu dreptate, si atunci ar fi ca si cum as polemiza cu un paranoic incercand sa-i explic ca de fapt nu-l urmareste KGB-ul. Nu fac comparatia asta ca sa te jignesc, ci ca sa ma fac inteles – cand ai de-a face cu un om care are credinta ferma ca e urmarit de KGB, primul lucru pe care il faci e sa nu-l contrazici si sa nu incerci sa-i demonstrezi logic ca n-are dreptate, pentru ca iti pierzi timpul (de asemenea, trebuie sa eviti sa-i validezi in vreun fel credinta respectiva, dar asta e alta poveste).
        Mai exact, nu vad sensul in a incerca sa-ti demonstrez ca nu exista lumina aia de care pomenesti; daca te ajuta cu ceva sa crezi in ea, foarte frumos. Nu ma deranjeaza in niciun fel – ma deranjeaza, insa, condescendenta cu care declari ignorant pe oricine nu iti impartaseste credinta.
        Cat despre nevoile mele, nu-ti face griji in privinta lor🙂. Daca tu vrei ceva de la mine in contextul discutiilor de pe acest blog si te intrebi ce mi-as putea dori in schimb, putem sa discutam concret daca vrei.

  13. Ok, am priceput:
    N-ai nevoie de Dumnezeu ci de ştiinţă.

    Cât despre faptul de a-i demonstra sau nu cuiva că greşeşte, eu zic că ar fi bine să-i arăţi omului unde greşeşte (asta dacă deţii cunoaşterea) şi nu să-l laşi în întuneric (dacă şi persoana doreşte).

    • E adevarat ca n-am nevoie de Dumnezeu si ca am nevoie de stiinta (intelegand prin stiinta cunoasterea prin rationament logic verificat de experiment). Ceea ce nu inseamna ca il inlocuiesc pe Dumnezeu cu stiinta🙂.
      Iar despre a demonstra si a nu demonstra, sunt de acord – e bine sa arati oamenilor unde gresesc daca poti si daca ei sunt dispusi sa asculte. Dar ce are asta a face?

  14. .. îl ajută pe om, făcându-l să se simtă mai puternic, mai stăpân pe situaţie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: